EXCLUSIV VIDEO | Mintea umană versus IA. ”Ar fi o mare greșeală să lăsăm algoritmii inteligenței artificiale să ne controleze viețile”

Este inteligența artificială (IA) un salt tehnologic imens, dar și o sabie cu două tăișuri, ar putea ChatGPT să îl ”elibereze” pe om de procesul complicat și obositor de a gândi propria sa situare în lume, vor trăi generațiile următoare într-o lume aproape distopică, dominată de algoritmizarea vieții, sunt unele dintre întrebările și temerile la care specialiști din mai multe domenii caută răspunsuri. 

Informații mai puțin știute de publicul larg sunt aduse, în acest nou episod despre inteligența artificială, de profesorii Radu Grosu și Corina Dumitrescu. Ambii se referă la fenomenul răspândirii inteligenței artificiale de pe poziții diferite, dar complementare. Dacă Radu Grosu aduce informații strict tehnologice, care țin de computer science, Corina Dumitrescu are abordarea etică și morală a intelectualului cu o formație umanistă.

Una dintre informațiile cu adevărat surprinzătoare vine de la Radu Grosu, profesor la Departamentul de sisteme cibernetico-fizice al Facultăţii de Informatică de la Universitatea Tehnică din Viena și cercetător la Departamentul de computer science al Universităţii de Stat din New York. Ca să ajungă la performanțele lui actuale, ChatGPT a avut nevoie la construirea sa de rezerve imense de energie – ”cam cât toată energia folosită de întreaga Românie”, a precizat profesorul Grosu.

Spre deosebire de rezervele de energie solicitate de această aplicație a inteligenței naturale, încă imperfectă, creierul uman, mult mai complex și cu sarcini pe care nici un supercalculator nu le poate rezolva, are nevoie doar de energia unui bec slab de 30 de wați.

În opinia cercetătorului român, mai există o vulnerabilitate a inteligenței artificiale: creierul uman, prin intermediul a doar șapte ”stații” de înmagazinare a informației, poate să clasifice și să înțeleagă orice imagine. Rețele neuronale artificiale – folosite în diverse aplicații ale inteligenței artificiale – nu au această capacitate. Deși dispun de peste o mie de astfel de ”stații” artificial create, ele abia pot să clarifice o imagine.

O altă precizare crucială făcută de profesorul Radu Grosu: ceea ce face ca inteligența artificială să fie diferită de alte invenții umane de până acum – motorul cu aburi din secolul XIX, motoarele electrice din secolul XX – este faptul că aceasta nu mai este doar un simplu instrument mecanic care îl scutește pe om de un imens efort fizic. Inteligența artificială este un instrument cognitiv. Ne ajută în procesul de gândire, dar nu va putea să înlocuiască niciodată complexitatea gândirii umane.

Abordând problema inteligenței artificiale dintr-o perspectivă etică, umanistă, profesoara Corina Dumitrescu, rectorul Universității Creștine ”Dimitrie Cantemir”, este de părere că omul trebuie să aibă capacitate de a asimila tehnologia fără a-și pierde specificul uman, sufletul, fără a se dezumaniza.

Corina Dumitrescu spune că nu trebuie acceptat statutul inteligenței artificiale ca o simplă ”cârjă” tehnologică pentru oamenii cărora le este lene să mai gândească prin ei înșiși, cu propriile lor capacități mentale. Ea a ținut să precizez că acest instrument al inteligenței artificiale nu trebuie privit și folosit ca un instrument oferit unor ființe umane infirme intelectual, pus să gândească în locul lor.

Profesoara Corina Dumitrescu consideră că inteligența artificială rămâne o simplă ustensilă, una care nu poate depăși infinitul potențial al creierului uman, ea fiind doar  o simplă creație a omului.

Trăim într-o lume a tehnologiei, dar tehnologia să ne fie pur și simplu un ajutor în rezolvarea anumite probleme practice. Tinerii să fie stăpânii tehnologie, nu tehnologia să-i stăpânească pe ei. Ei nu trebuie să abdice de la condiția lor umană”, a mai spus rectorul Universității Creștine ”Dimitrie Cantemir”.

”Să nu ne speriem de inteligența artificială, dar să rămânem vigilenți”

Bogdan Rădulescu: Apar deja opinii la nivel internațional, printre specialiști în domeniul eticii, care ne spun că această inteligență artificială reprezintă un salt tehnologic imens în viața oamenilor, dar ea reprezintă în același timp o sabie cu două tăișuri. Să ne speriem de astfel de predicții?

Corina Dumitrescu: În orice domeniu sunt grupurile oamenilor de bine și ale celor care se joacă de-a Dumnezeu. Sunt întru totul de acord că trebuie să evoluăm. Suntem toți de acord cu această evoluție, numai că trebuie să existe până la urmă o proporționalitate, o capacitate de a fi asimilată tehnologia fără a dăuna esenței noastre umane, fără a ne afecta spiritul, fără a ne afecta sufletul, fără a ne dezumaniza, până la urmă.

Radu Grosu: Inteligența artificială este parte din știință. Deci, întrebarea dacă ar trebui să ne speriem de inteligența artificială ne trimite către o altă întrebare: trebuie să ne speriem de știință? Sigur că, cu știință, pot face foarte mult bine, dar și foarte mult rău. Deci, trebuie să fim vigilenți. Cu ajutorul fizicii s-a făcut bombă atomică, dar s-au făcut și reactoare nucleare care dau energie întregii omeniri.

Desigur, cu inteligență artificială se pot face lucruri foarte bune și se pot face și lucruri foarte rele. Această dilemă a existat dintotdeauna în știință. Nu trebuie să ne speriem de inteligența artificială, dar trebuie să rămânem vigilenți. Acesta este și mersul istoriei. Nu ne putem opri, nu putem bloca mersul firesc al istoriei.

Pe de altă parte, inteligența artificială este și un lucru extrem de interesant. Ea ne-a stimulat să cercetăm și să înțelegem cum funcționează creierul uman. Inteligența umană creează lucruri mult mai complexe și mai sofisticate decât inteligența artificială.

Tot ceea ce am creat noi până acum au fost unelte. Am creat motorul cu aburi, care a fost de un real ajutor pentru umanitate. Am făcut motorul electric, și el tot o unealtă, un instrument. Acum, odată cu inteligența artificială, avem o unealtă care este într-adevăr un pic altfel, pentru că este o unealtă cognitivă.

Până acum, prin descoperirile noastre, am încercat să ajutăm creând instrumente acolo unde era munca grea. Motoarele cu abur sau motoarele electrice au încercat și au reușit să substituie munca fizică grea a oamenilor. Acum, odată cu utilizarea inteligenței artificiale, ChatGPT o să substituie o parte din munca intelectuală a omului. Dar asta va fi un avantaj pentru noi.

Noi suntem infinit mai inteligenți decât ChatGPT și decât ceea ce creăm la ora actuală. Iar inteligența artificială folosită ca instrument ne va da nouă timp să luăm, să facem lucruri și mai fantastice, adică să ne folosim partea imaginativă și creativă pentru descoperirea și crearea de lucruri interesante, să nu rămânem blocați în lucruri care ar fi repetitive și care pot fi învățate ușor.

”Crearea ChatGPT a presupus consum imens de energie, probabil cât toată România”

Bogdan Rădulescu: Se tot vorbește de rețele neuronale folosite în aplicațiile de inteligență artificială, în robotică. Sunt cercetători care au ambiția științifică de a crea un creier artificial care să fie asemănător celui uman. Pentru mulți, apariția inteligenței artificiale, a ChatGPT, de exemplu, ar putea să ”elibereze” pe om de procesul complicat și obositor de a gândi propria sa situare în lume. Se poate ajunge la un asemenea viitor al omenirii?    

Corina Dumitrescu: Din punct de vedere al principiilor morale, eu consider că inteligența artificială nu ar trebui lăsată să ne dezumanizeze. Despre asta este vorba.

Stau și mă întreb, alături probabil de foarte mulți oameni, inteligența asta artificială se justifică din punct de vedere moral? Întreb asta pentru s-a constatat cumva că marea majoritate a oamenilor, din rândul cărora facem și noi parte, refuză să mai gândească și atunci trebuie să li se ofere, efectiv ca unor infirmi, o inteligență artificială care să gândească în locul lor. Care este menirea acestei inteligențe artificiale?

Dacă doar pentru un astfel de motiv ar fi nevoie de ea, atunci haideți să ne repunem să gândim, să ne reactivăm spiritul, sufletul, intelectul, rațiunea, creierul, adică toate datele pe care Dumnezeu ni le-a dăruit și să arătăm că nu avem nevoie de inteligența artificială pentru așa ceva, adică să gândească în locul nostru. Putem avea nevoie de o inteligență artificială ca simplă ustensilă, dar una care nu ne poate depăși, pentru că ea este creația omului.

Radu Grosu: Modelul de neuron artificial este doar o abstractizare a ceea ce se întâmplă în neuronul creierului uman. Între cele două există, cum se spune, o diferență ca de la cer la pământ. Cu neuronii creierului nostru, noi, oamenii, suntem capabili să învățăm din exemple foarte puține, suntem capabili să generalizăm, suntem capabili să înțelegem raportul dintre structură și întreg.

ChatGPT a învățat foarte mult pentru că a absorbit foarte multă materie de pe internet. Dar ChatGPT, prin el însuși, n-are capacitatea să înceapă să vorbească despre el însuși, nu are o înțelegere profundă a lumii.

Spre deosebire de acest instrument al inteligenței artificiale, creierul omului folosește niște circuite mult mai mici. Creierul uman cuprinde șapte stații prin intermediul cărora poate să clasifice și să înțeleagă orice imagine. Există rețele neuronale artificiale care au o mie de stații, de layers-uri, ca să poată abia să clarifice o imagine.

Comparativ cu creierul uman, ”creierul” inteligenței artificiale consumă infinit mai multă energie. În primul rând,  o inteligență artificială n-ar putea să înlocuiască creierul nostru pentru simplul motiv că n-ar avea destulă energie. Creierul uman are nevoie doar de 30 de wați pentru a soluționa cele mai complicate probleme mentale pe care niciun supercalculator nu le poate rezolva.

Crearea ChatGPT a presupus consum imens de energie, probabil cât toată România la un loc, ca să învețe să răspundă la comenzi cum răspunde la ora actuală. Pe când creierul uman are nevoie doar de energia unui bec de 30 de wați. Deci, creierul uman are nevoie de o energie infinită mai mică și de mult mai puține date ca să ajungă la procese complexe de generalizare.

ChatGPT este foarte bun să recunoască cuvinte, dar dacă îl întrebi dacă va putea să recunoască imagini, să analizeze imagini, răspunsul va fi unul negativ. Nu poate, nu știe.

”Algoritmii nu trebuie lăsați să ia decizii în locul nostru”

Bogdan Rădulescu: Vor trăi generațiile următoare într-o lume aproape distopică, dominată de algoritmizarea vieții? Nu ar însemna să abandonăm specificul nostru uman și să lăsăm artefacte născute din capacităților noastre creative să ne controleze existența de zi cu zi?

Corina Dumitrescu: Eu cred că trebuie să dăm drumul minților noastre, să asistăm cu plăcere la infinitul potențial al creierului nostru, al rațiunii noastre, al inteligenței umane și, într-adevăr, dacă dorim o jucărie, să o facem astfel încât ea să ne servească nouă, dar să n-o lăsăm să distrugă umanitatea din noi. La temelia vieții lor să stea totuși valorile morale, valorile lumii creștine căreia îi aparținem.

Oamenii, mai ales cei tineri, trebuie să țină și mai strâns de aceste valori în gândirea lor și în atitudinile din viața lor de zi cu zi. Aceste valori să prevaleze, ele să fie preeminente în ceea ce înseamnă destinul lor prin această lume. Oamenii nu trebuie să abdice niciodată de la a se raporta la aceste valori care, până la urmă, au ținut omenirea de milenii. Pentru că aceste valori sunt punctul lor de sprijin.

Desigur, trăim într-o lume a tehnologiei, dar tehnologia să ne fie pur și simplu un ajutor în rezolvarea anumitor probleme practice. Tinerii să fie stăpânii tehnologie și nu tehnologia să-i stăpânească pe ei. Nu trebuie să abdice de la condiția lor umană.

Radu Grosu: Ar fi o mare greșeală să lăsăm algoritmii inteligenței artificiale să ne controleze ei pe noi. Ceea ce ne caracterizează pe noi, oamenii, este creativitatea și individualitatea. Deciziile nu trebuie lăsate în mâna algoritmilor. Algoritmii fac ceea ce noi le spunem să facă.

La ora actuală, algoritmii învață ceea ce îi învățăm noi să facă. Noi suntem infinit mai deștepți decât acești algoritmi. Algoritmii pot să fie buni, dar pentru decizii limitate și într-o singură direcție, iar în rest, să ignore complet contextul în care iau acea decizie. De aceea este nevoie de mintea și sufletul omului. Exact așa cum, în medicină, niciodată nu va trebui lăsat un algoritm să hotărască soarta unui pacient, întotdeauna va trebui să fie medicul cel care ia decizia ultimă.

Algoritmul e bun atât timp cât rămâne o unealtă, dar poate fi și rău, pentru că poate să facă și greșeli foarte mari. Numai un medic are inteligența naturală să decidă chestiuni de viață și de moarte. Această inteligență naturală a omului va fi valoroasă și în următorii cinci sute de ani. Ea va trebui să hotărască ce trebuie făcut.

Algoritmii nu înțeleg lumea. Nu pot. Chiar și cel mai avansat ChatGPT din lume sau cei mai avansați algoritm de inteligența artificială care există la ora actuală nu au un model al lumii și nu o înțeleg. Dacă-l pui pe ChatGPT să facă cu totul altfel de lucru, pentru care nu a fost antrenat, nu va știi ce să facă. ChatGPT nu înțelege în mod general lumea și asta e o mare problemă pentru toți algoritmii.

Orice algoritm  pare o chestie extraordinară. Noi avem printre noi ființe umane cu abilități cu totul speciale, pe care îi numi deseori ”savanți”. Sunt persoane care știu să facă înmulțiri cu numere de milioane într-o secundă, pe loc. Dar, în afară de asta, nu mai știu nimic să facă. Acești savanți au nevoie de cineva să îi ajute să-și ia de mâncare, fiindcă ei, de unii singuri, nu se descurcă. Păstrând proporțiile comparației, cam așa sunt și algoritmii noștri.

Sfatul meu: gândiți-vă la acest exemplu atunci când vreți să îi lăsați pe algoritmi să ia decizii în viața voastră. Gândiți-vă la acel savant extraordinari, dar neputincios, care nu reușește să se descurce în viață. Întreabă-l ceva despre viață, despre realitate înconjurătoare, și nu va știi să cumpere o pâine. De aceea algoritmii nu trebuie lăsați să ia decizii în locul nostru.

Eu cred în oameni și cred că noi vom fi întotdeauna în față. Sigur, creierul nostru este maleabil. Chiar în momentul în care vorbim acum, ne cresc noi sinapse în creier, în momentul în care repetăm o poezie, ne cresc sinapse.

Creierul uman este foarte maleabil și ar putea fi schimbat în urma impactului cu inteligența artificială, dar eu sper că noile generații vor fi foarte abile în a folosi instrumentele pe care le punem la ora actuală în mâinile lor. Cu siguranță, aceste noi generații vor avea mai departe inițiative și imaginație. Ele vor folosit aceste instrumente pe care noi le creăm acum într-un mod productiv, astfel încât întregii omeniri o să îi meargă mai bine, o să aibă o viață mai frumoasă și plină de succese.

CITEȘTE ȘI:

EXCLUSIV | Ce este real și ce e SF în teama de inteligență artificială. Cercetător român în SUA: ”Nu va putea să înlocuiască empatia, simțul umorului”

EXCLUSIV | Sunt pregătiți oamenii pentru inteligența artificială? ”Se discută de un venit minim garantat, altfel, din ce ar trăi cohorte de șomeri”

EXCLUSIV VIDEO | Profesorul Mircea Dumitru: Să nu ne speriem, ChatGPT nu va ajunge să imite această dimensiune unică a inteligenței umane naturale

EXCLUSIV| ChatGPT și inteligența artificială, speranță sau teamă pentru viitorul omenirii? ”Cei care au creat AI sunt înfricoșați de propria creatură”